Bucuresti - Micul Paris
Bucuresti in istorie
Pe teritoriul Bucurestiului de astazi au fost descoperite marturii arheologice si izvoare istorice de acum 150,000 de ani. In a doua jumatate a secolului al VIII lea Bucurestiul incepe sa treaca la stare urbana. Documentele emise de Cancelaria Tarii Romanesti in perioada 1459-1625 confirma existenta a 41 de asezari pe teritoriul actualului Bucuresti. Bucurestiul a fost pentru prima data mentionat documentele istorice la 20 Septembrie 1459 intr-un act prin care domnitorul Vlad Tepes confirma o donatie facuta unor mici feudali.
Bucurestiul a fost desemnat resedinta domneasca a Tarii Romanesti in perioada lui Vlad Tepes.
Astfel, din secolul al XV-lea se inregistreaza o dublare a suprafetei orasului. Apar cartiere noi ocupate de mestesugari. In zona numita azi Sf. Gheorghe erau cuptoarele mesterilor fierari, la Piata Unirii - Zona Coltea erau cuptoarele mesterilor olari, iar pe malurile Dambovitei se stabilesc tabacarii.
In partea de nord a Curtii Domnesti se stabilesc negustorii, cojocarii, croitorii. Principalul vad comercial si mestesugaresc devine “Ulita Mare”, strada Lipscani de azi, atestata documentar din 5 iunie 1589. Incepand cu secolul al XVIII-lea apar primele manufacturi. In 1764 este atestata documentar o manufactura de ceara. In 1766 apare “fabrica de postav de la Afumati”, apoi in 1767 fabrica de hartie de la Fundeni.
Recensamantul din 1811 consemneaza in Bucuresti 2981 de persoane care se ocupau cu mestesugurile si comertul.

Legenda lui Bucur

Numele de Bucuresti se spune din batrani ca vine de la un Cioban pe nume Bucur ce s-a stabilit pe malurile Dambovitei. De asemenea o varianta mai complexa a legendei este legenda lui Bucur si a Dambovitei:
A fost o data ca niciodata un padurar sarac care traia impreuna cu fiica sa, pe care o chema Dambovita, intr-o padure mare si adanca. Fata stia toate secretele padurii, toate potecile, toate cararile, toate vietuitoarele care traiau ascunse in iarba si in tufisuri.